|
Description | Information (i):  Show or Hide Description
| Duminica, 17 martie, la ora 18:00, ProTV a difuzat un reportaj intitulat Hackerville romanesc in cadrul emisiunii āRomania te iubescā unde au abordat subiectul hacking-ului Či al phishing-ului vazut prin experienČa romanilor implicaČi intr-o forma sau alta in aceste domenii. Printre invitaČi s-au numarat Razvan Cernaianu (Tinkode), Robert Butyka (Iceman), Bogdan Cazacu, Dan Tofan (director tehnic CERT), reprezentanČi Kaspersky si Andrei Avadanei, administrator |
Nu vorbim aici de hackeri adevarati ci de inselatori, hoti. Oameni care scot la vanzare pe diverse site-uri comerciale din toata lumea marfa fictiva: telefoane mobile, tractoare, camioane chiar si arme si organe umane. Victimele platesc si raman cu buza umflata, iar hotii se plimba prin Romania in masini de lux.
Ostroveni. Este cartierul vedeta in Ramnicu Valcea. Un cartier obisnuit, cu multe blocuri gri, care in ultimul timp a devenit fieful infractorilor pe internet. Griul si saracia din acest cartier i-au determinat pe multi sa se apuce de furat. In spatele acestor geamuri se ascund infractori care isi vad de treaba.
In ciuda situatiei economice nu foarte stralucite, Ramnicu Valcea este orasul cu cele mai multe ATM-uri de transfer bancar pe km patrat din tara. Le intalnesti la tot pasul. In plus, aici functioneaza case de schimb valutar cu program non stop, iar masinile scumpe sunt la ele acasa. Din aceste blocuri gri, prin internet, hotii au ingrozit o lume intreaga.
In 2008, reteau Chita-Bunescu a fost arestata de politie si FBI. 24 de persoane apar in rechizitoriul procurorilor. In ciuda dovezilor, si acum, dupa 5 ani, judecatorii inca mai analizeaza daca respectivii sunt vinovati sau nu. Cei 24 sunt liberi ca pasarile cerului. Seful biroului regional al Secret Service in Romania, Darren Whites pune ca judecatorii sunt prea blanzi cu astfel de fapte.
"Judecatorii de aici, atunci cand dau sentinta pentru o astfel de fapta, trimit mesajul gresit. Sentintele mici sunt foarte comune si asta genereaza doua lucruri. Trimite mesajul gresit comunitatii criminale si apoi creaza conditii de siguranta. Am spus asta de nu stiu cate ori, am avut conferinte. De fiecara data sentinte mici si copii care se joaca pe calculator.", spune Whites.
Prejudiciul total in dosarul Chita-Bunescu ajunge la aproape 1.500.000 de dolari. In dosar se arata metodele prin care gruparea facea bani grei pe internet.
Pe strada Calea lui Traian locuiesc 5 inculpati din dosarul Bunescu-Chita. L-am gasit pe unul dintre liderii gruparii, cel care se ocupa de racolarea de noi membri si aducerea banilor furati in tara.
"Cum am intrat in povestea asta? Pai ce stau sa ma feresc de tine? Tot orasul face. Si face in continuare. Si uite ca am scapat. Se mai face? Da. Se face in continuare. Pai, din ce sa traiasca? Au plecat toti. Nu mai e nimeni aici. Toti au plecat.", spune el.
80% din fraudele pe internet vizeaza cetateni americani.
Din convorbirile interceptate de anchetatori reiese modul in care decurgea frauda. Indivizi transmiteau catre diverse companii din America e-mailuri care, aparent, proveneau de la autoritati fiscale americane, cu un document atasat, in care, chipurile era o reclamatie. Accesarea documentului plasa in computer un virus care fura conturi si parole de acces. Odata obtinute aceste informatii, valcenii trageau sume uriase din conturile respectivelor companii.
Principala metoda de furt era phishing-ul-furtul de identitate. Autorii transmit mesaje spam catre un numar nelimtat de destinari prin care incerca sa-i convinga sa furnizeze date personale.
De exemplu, sub pretextul actualizarii bazelor de date ale unor institutii, de regula bancare, victima este indemnata sa trimita informatii personale catre o adresa de e-mail, care in realitate este controlata de autorul phishing-ului. Datele obtinute sunt folosite pentru inscrierea neautorizata, cu identitatea persoanei pe site-urile de comert on-line unde hotii scot la vanzare produse fictive.
Vorbim de oferirea de produse pe internet. Sunt incasati banii pentru aceste produse. Si ele nu sunt expediate. Pare simplu dar nu este. Pentru ca sunt adevarate retele in spate.
Victimele sunt indemnate sa plateasca prin sisteme de transfer rapid de bani in conturi din strainatate. Aici intra in scena "sagetile", cei care scot banii si ii aduc gruparii. Banii ajung la Valcea, iar cumparatorul ramane cu buza umflata. Au reusit sa vanda "fictiv" masini, barci, telefoane, sei pentru calarie, ba chiar si revolvere.
Intr-un reportaj de o televiziune din Germania, un domn din Dusseldorf le arata realizatorilor locul unde ar fi dorit sa-si amplaseze piscina cumparata de pe internet. Piscina insa n-a mai ajuns niciodata la el. O alta victima, tot din Germania, a gasit un adevarat chilipir pe internet: un tractoras. L-a platit fara sa stea prea mult pe ganduri, dar tractorul n-a mai ajuns niciodata la ea. A fost inselata, iar inselatorii sunt valceni.
Afacere pe internet a inceput la Valcea la mijlocul anilor '90, iar prada au cazut de-a lungul timpului, oameni din intreaga lume. Din Australia pana in America. Si, in timp, Ramnicu Valcea a devenit cunoscut si a castigat renumele de Hackerville. Orasul hackerilor. Acum, asa zisii hackeri se ascund si nu vor sa vorbeasca despre faptele lor.
Multi considera ca renumele de Hackerville pentru Ramnicu Valcea e putin cam mult. Aproape toti asa zisii hackeri de aici sunt simpli infractori. Cu mult curaj si tupeu, dar fara prea multa carte, unii dintre ei ba chiar fara minte.
In 2006, trei hoti hoti din Valcea au plecat la furat din bancomate in Antalya. Unul dintre ei si-a luat si camera video pentru a imortaliza momentele traite in Turcia. Cei trei hoti au filmat modul de operare, dar si prada.
Politistii stiau de plecarea lor peste granita si la intoarcere i-au luat la intrebari. Nu mica le-a fost mirarea cand au vazut inregistrarile. I-am cautat acum pe cei 3 indivizi pentru a ne lamuri ce au avut in cap atunci cand s-au inregistart. L-am gasit pe unul dintre ei.
Ceilalti doi sunt arestati in continuare. Unul a primit 55 de ani de inchisoare in Thailanda.
Sursa: Pro TV
 |
)
